luni, 5 iunie 2017

© De vorbă cu Egyptul, Talking to Egypt



Mă tot gândesc, că în ultima vreme, omenirea, societatea,oamenii, ne-am îndepărtat unii de alții, deoarece am uitat elementul esențial și fundamental care ne ține conectați: iubirea! Învățăm tot mai des lecția aroganței, a urii, a răutății, a judecății și etichetării. Religia nu ne mai unește, ci naște și seamănă ură, dezbinare. Religia și Biserica uită de menirea ei esențială: cea de a uni oamenii prin credință și iubire. Dumnezeu nu e împărțit pe culori, pe religii, pe naționalități. Dumnezeu ne-a învățat să ne iubim unii pe alții și a semănat asta în noi. Dar noi uităm! Toți! Uităm și ne lăsăm dezbinați. Ne lăsăm goliți de esența noastră umană. De frumusețea gesturilor simple. De frumusețea acceptării. De bunătate. Deși am fost de multe ori dezamăgită în viață de oameni, nu mi-am pierdut niciodată credința în frumusețea lor. Cred cu putere în om! În suflete! În bunătate! Dincolo de orice aparențe! Iubesc oamenii și în ziua în care îmi voi pierde încrederea în umanitate, voi muri de suflet amar. Cumva, cred că oamenii au puterea de a renaște oricum și oricând, oar uneori, din cele mai adânci depresii, oamenii nasc cele mai minunate sentimente, emoții și schimbări.


Să nu judecați niciodată, doar să dăruiți! Să faceți bine și dacă puteți să și iubiți...pe oricine, oricum, doar să iubiți!

© Ramona Sandrina, De vorbă cu Egyptul, Talking to Egypt, الحديث مع مصر

***

ما زلت أعتقد أن الإنسانية والإنسانية والمجتمع والشعب قد اختفت من بعضها البعض لأننا قد نسي العنصر الأساسي والأساسي الذي يبقينا على اتصال: الحب! نحن نتعلم أكثر من الغطرسة الدرس، والكراهية، والخبث، والحكم، ووضع العلامات. فالدين لم يعد يوحدنا، ولكنه ولد ويشبه الكراهية والانقسام. الدين والكنيسة ينسى هدفها الأساسي: توحيد الناس بالإيمان والمحبة. لا ينقسم الله إلى الألوان والأديان والجنسيات. علمنا الله أن نحب بعضنا البعض ونزرعها فينا. لكننا ننسى! الكل! ننسى ونترك أنفسنا. ونترك أنفسنا خاليا من جوهرنا البشري. جمال فتات بسيطة. جمال القبول. جمال اللطف. على الرغم من أنني في كثير من الأحيان كانت بخيبة أمل في الحياة من قبل الناس، ولكن أنا لم تفقد الثقة في جمالها. ما زلت أعتقد في الناس! في الروح! في التعاطف! أبعد من أي مظاهر! أحب الناس و اليوم تفقد إيماني في الإنسانية، سوف أموت بمرارة. بطريقة أو بأخرى، أعتقد أن الناس لديهم القدرة على التعافي على أي حال، وفي أي وقت، وأحيانا، من أعمق الاكتئاب، أنها تلد المزيد من المشاعر والعواطف والتغيرات الرائعة.

أبدا القاضي، أبدا وضع آداب، مجرد إعطاء اللطف من القلب! حسنا، إذا كنت تحب، الحب ... أي شخص، على أي حال، مجرد الحب!

© رامونا ساندرينا،De vorbă cu Egyptul, Talking to Egypt, الحديث مع مصر





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu